Manastirile Din Bucovina de la 49 eur !!!!

Транспорт: Автобус

Manastirile Din Bucovina


Pornirea: 23:00, de la Circ
Durata: 2 zile
Plecari :23 august; 11 octombrie;

— Ultimul rind din autocar — achita 49 euro/persoana
— Pret standart pentru celelalte locuri 59 euro/persoana
— Primul rind in autocar — achita 69 euro/persoana

Pretul include:
— Cazare 1 noapte, la Hotelul 3*-4*
— Masa: 1 mic dejun
— Excursii la Manastirile Voroneț, Humor, Moldovita, Sucevita; Centrul Mestesugaresc — Marginea, Palma.
— Vizitarea Cetății de Scaun a Sucevei
— Vizitarea Manastirii Sfintul Ioan cel Nou
— Excursie in Iasi: Manastirea Sfintei Parascheva, Trei Ierarhi, Palace Mall, Palatul Culturii din Iasi
— Ghid
— Asigurare medicala
— Suport viza gratis (la necesitate)

Contracost: 
— Intrarile la manastiri/obiective turistice (intre 5-12 roni/ persoana)

PROGRAM EXCURSIONAL:
I-a zi: 
Locul pornirii: Chisinau (Circ, Ora 23:00)

a II-a zi:
— Vizitarea: Manastirea Voronet, Manastirea Humor
— Cazare si timp liber pentru masa la  Hotel (timp acordat 1 ora 30 min)
— Vizitarea: Manastirea Moldovita, Manastirea Sucevita
— Cina la hotel (contra cost aprox. 9 Euro/persoana)

a III-a zi: 
— Mic dejun in hotel
— Eliberarea camerelor
— Vizitarea Cetății de Scaun a Sucevei
— Vizitarea Manastirii Sfintul Ioan cel Nou
Excursie pietonala in Iasi: Manastirea Sfintei Parascheva, Teiul lui Mihai Eminescu, Palatul Culturii din Iasi (la exterior)
— Shopping la Palace Mall,
— Sosirea in Chisinau, 24:00- 02:00

Scurta Descriere:
Manastirea Humor
Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la Manastirea Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata de Apoi (fatada vestica) si Cinul, care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de catre turci in 1453.
Biserica de la Humor si, in special, pictura sa, sunt subordonate ideii teologice de mantuire a omului care, aflat sub coplesitoarea impresie produsa de contemplarea frescelor care infatiseaza scene din istoria mantuirii, se simte atras irezistibil catre realizarea idealului desavarsirii crestine, ce prilejuieste intalnirea si conlucrarea dintre divin si uman spre salvarea fiintei umane.

Manastirea Voronet
Se afla la 5 km de Gura Humorului si 36 km de Campulung Moldovenesc. Ctitorita de Stefan cel Mare (1488), constructia este celebra pentru «albastrul de Voronet» — considerat de specialisti unic in lume si cunoscut ca si rosul lui Rubens sau verdele lui Veronese.
Manastirea Voronetului, monument memorial si votiv, s-a bucurat inca de la inceput de o atentie speciala, atat din partea lui Stefan cel Mare, dar si din a urmasilor sai. In 1547, Mitropolitul Grigorie Rosca a construit pridvorul inchis de la vest, pentru care a adoptat o solutie nemaiintalnita pana la el — peretele de vest al pridvorului este un perete plin, fara nici o deschidere. Se creeaza astfel (impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colt) un imens ecran unitar, pe care se desfasoara binecunoscuta Judecata de Apoi, care a facut ca manastirea Voronet sa fie considerata «Capela Sixtina a Orientului».

Manastirea Moldovita
La 15 km. de satul Vama, înconjurată de munţii împăduriţi ai Bucovinei, se ridică manastirea Moldovita cu hramul Buna Vestire.
Prima biserică de piatră a fost zidită sub domnia lui Alexandru cel Bun între 1402-1410, cu un întreg ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire.
Manastirea Moldovita a dăinuit până la sfârşitul sec.15, când s-a prăbuşit datorită unor alunecări de teren. Ruine se mai pot vedea şi azi la 500m de actuala construcţie.
Voievodul Petru Rareş schimbă amplasamentul şi ridică noua biserică în 1532, tot cu hramul Buna Vestire. Este împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul de fortăreaţă.
Pe ruinele fostelor locuinţe s-a ridicat clisarniţa (1610-1612), adică casa egumenească, de către episcopul Efrem de Rădăuţi, unde s-au păstrat odoarele bisericii şi s-a organizat o şcoală de copişti şi miniaturişti, loc de păstrare a tezaurului mănăstirii.

Mănăstirea Suceviţa
Încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  Această familie de boieri are un loc aparte în istoria ţării noastre, din ea ivindu-se un mitropolit şi doi domnitori.
Despre ctitorii mănăstirii Suceviţa aflăm din diverse documente, aici nepăstrându-se nici o pisanie care să precizeze numele celor ce au ridicat-o sau data construcţiei. Aşadar aflăm că iniţiativa înălţării aşezământului monahal se datorează lui Gheorghe Movilă, care de tânăr s-a dedicat vieţii monahale, îmbrăcând hainele de călugăr la Mănăstirea Probota. Acesta a urcat treptele ierarhiei bisericeşti până la episcopatul Rădăuţilor, devenind ulterior mitropolit al Moldovei. Perioada sihăstriei de călugări a fost organizată în jurul unei biserici de lemn, ridicată la începutul secolului al XIV-lea, locul acesteia fiind amintit astăzi de o cruce (pe locul Sfântului Altar) pe muntele Furcoi din  faţa actualei mănăstiri. De asemenea s-a perpetuat sărbătorirea hramului ei – Schimbarea la Faţă a Domnului (6 august) – ca hram al Mănăstirii Suceviţa (deşi biserica mare din incintă are hramul Învierea Domnului).
Lucrările de înălţare a ansamblului monahal se desfăşoară în perioada anilor 1582-1586, când fraţii Movilă ajung sfetnicii de încredere ai voievodului Petru Şchiopul (1582 – 1591), şi întruchipează măsura pretenţiilor şi posibilităţilor unor boieri foarte bogaţi si conştienţi în acelşi timp de ascendenţa lor princiară.
Principalul ctitor al construcţiei de piatră a mănăstirii, al casei domneşti, al chiliilor călugăreşti, precum şi iniţiatorul pictării interioare şi exterioare a bisericii este considerat Ieremia Movilă, fost vornic în divanul lui Petru Şchiopul şi domn al Moldovei din 1595 până la moartea sa, în 1606. Alături de acesta, într-un tablou votiv de o factură mai specială, aflat în naosul bisericii, este înfăţişat un ctitor mai puţin cunoscut al Mănăstirii Suceviţa — Teodosie Barbovschi. Frate de călugărie al lui Gheorghe Movilă la Probota, Teodosie Barbovschi îi va urma acestuia în calitate de mitropolit al Moldovei.

Centrul Mestesugaresc — Marginea
Comuna Marginea este situată în zona de contact a Podișului Sucevei cu Obcinele Bucovinei, la o altitudine de aproximativ 450m.Comuna Marginea este la intersecția a două căi de comunicații importante pentru județul Suceava și în calea traseelor turistice.Olăritul a apărut  ca o necesitate a oamenilor  de a stoca produsele obținute. Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societății primitive prin posibilitatea stocării alimentelor și a preparării acestora. Prin natura amplasării geografice comuna Marginea este înconjurată de păduri, dispune de un sol argilos și este strabătută de apa râului Sucevița acestea fiind condiții fundamentale pentru acest meștesug în care lutul, apa și focul formează un triunghi magic.Ceramica neagră produsă aici datează din neolitic. Ea a fost identificată în cadrul culturii Horodiştea – Floreşti, cât şi La Tene, care este perioada de înflorire a ceramicii negre geto-dacice. În secolele XII-XV, ceramica neagră cunoaşte o puternică dezvoltare, mai ales în nordul Moldovei.

Palma – Vatra Moldoviţei
Istoria ne  spune ca:
«Pasul sau trecătoarea Ciumârna din Obcina Mare este mai cunoscut de catre geografi, pentru ca face legatura dintre Valea Moldoviţei si Podişul Sucevei.
Cei care trec prin acest pas (1100 metri) cunosc mai degraba monumentul acesta ciudat numit simplu ,,Palma» , care are o istorie interesanta.
In anii ’60 a inceput constructia drumului dintre Sadova (lânga Câmpulung Modovenesc) si Rădăuţi, un drum deosebit de dificil de construit, astfel ca doua echipe de muncitori pornesc simultan din cele doua directii, pentru ca in 1968 cele doua echipe sa se întâlneasca în punctul cel mai înalt din acesta obcina si sa-si dea mâna pentru ca soseaua sa se încheie (mai exista un pas, Curmătura Boului de 1156 metri în Obcina Feredeu, pe acelasi drum).
Astfel a aparut ,,Palma» un monument ciudat dar reprezentativ pentru spiritul drumarilor.»
O alta legenda legata de aceste locuri o putem gasi si in legendele locale legate de «Legenda Pietrelor Muierilor», care se pot vedea doar trecând prin localităţile Solca sau Suceviţa, turiştii pot vizita Mănăstirea Suceviţa sau Pietrele Muierilor.
Aici, se află un grup de stânci semeţe, modelate în gresie, cu forme deosebite. Localnicii spun că în urmă cu câteva sute de ani Solca urma să fie atacată de tătari, iar bărbaţii s-au pregătit de luptă şi le-au ascuns pe femei printre stânci.
„Un grup de tătari le-a găsit pe femei. Până la urmă au fost învinşi, însă în luptă ar fi murit şi femei. De atunci, se spune că în noaptea de Sfântul Dumitru sufletele femeilor se întorc aici şi se aud ţipetele lor“, povesteşte Marian Cârdei, cunoscător al locului. Revenind din Solca spre Suceviţa şi ajungând în pasul Ciumârna, turiştii se pot opri la „Palma“, la 1.100 de metri altitudine.
Monumentul ar fi fost ridicat în 1968, când a fost construit drumul dinspre Sadova, prin Câmpulung Moldovenesc, spre Rădăuţi. Se spune că două echipe de muncitori au început construcţia drumului din cele două direcţii în 1960, iar după opt ani, la finalizare s-au întâlnit în punctul cel mai înalt din obcină şi au bătut palma.

Форма оформления заявки
Оставить заявку